


trei apartamente unul peste celalalt. la mijloc elementul care activeaza/destabilizeaza tot.
apartamentele au 4 camere. fiecare.
in cel mai de sus locuieste un cuplu. el & ea. impreuna de ceva timp. tineri? da, inca tineri. fara copii, dar cu o camera care-i asteapta sa vina. camera n-are inca patutz sau patutzuri, dar e plina de animalutze de plush si are perdele colorate.
in cel mai de jos locuieste o familie mare. idealul cuplului care locuieste cel mai sus: 2 copii. o fata si-un baiat. baiatul de 16, fata de 20. liceu. facultate. si bineinteles serviciul parintilor, atat de important. familia mai are: un garaj in fata blocului. 2 masini. un matiz parcat pe trotuar (condus de mama si fiica) si un cielo pus in garaj, condus frecvent de tata si sotz. un lacat antifurt la cutia postala. 2 televizoare, un dvd player. un frigider care face gheatza. o masina de spalat care trebuie inlocuita in curand.
la mijloc o fiica. o fiica singura. singura si single. are exact 45 de ani. acum 3 ani mama ei a murit si ea a preluat controlul. s-a mutat aici alaturi de unicul insotzitor al mamei: un canish.
fiica care sta la mijloc, cea de 45 de ani, nu munceste. traieste din chiriile apartamentelor care in sfarsit ii apartin doar ei. plimba canishul. e indeletnicirea perfecta. plimba canishul si-si face bucle. frecvent. de obicei buclele trebuie sa n-arate proaspat facute atunci cand canishul trebuie plimbat. ar fi prea evident. fiica are deja un gadget preferat: furculitza. umbla toata ziua (cand umbla prin casa) cu ea in buzunar. isi distruge lent si lin buclele. si mai face ceva. cu furculitza.
apartamentul de sus si cel de jos stiu exact ce face proprietara de la mijloc cu furculitza. ea se face ca nu-i asa. nu pare sa aiba vreo problema, deci aparent (cu buclele un pic sterse) fiica de 45 de ani, n-o sa recunoasca niciodata ce face ea cu furculitza.
numai ca furculitza nu e singurul gadget, trebuie sa stim. e doar cel, pe care-l recunosc toti. fiica de la mijloc mai are de asemenea borcane goale si zone ale podelei unde covorul e dat de-o parte. cam in toate cele 4 camere. plus baile (apartamentele au si un wc de servici). ah, da, si fiica asta, femeie asta mai are si-o scara cumparata de la bricostore, din metal.
trebuie sa mai stim ca nu e usor sa locuiesti c-o potaie in 4 camere si sa nu muncesti. normal exista telefonul si televizorul, dar activitatile de genul asta vin dintr-o zona prea adolescentina si oricum trebuie folosite cat mai rar. sunt cancerigene si costa ceva.
pe langa plimbatul canishului si fanteziile cu furculitza, femeia de 45 de ani isi asculta frecvent vecinii. cuplul de sus si familia de jos. ii simte. le simte starile. cu fiecare dintre cei 6, femeia de la mijloc are cate o relatie speciala. pentru ca are o furculitza. si bineinteles pentru ca cele 3 apartamente sunt conectate prin tzevi.
simfonia nr 1: de data asta cuplul de sus era pe balcon, fiica de la mijloc le-a cantat ceva minimalist, dar pasnic si asezat. in cel mai apropiat calorifer de langa balcon. cand cei doi au parasit balconul, hotarandu-se sa intre in casa, mijlocul a inceput sa loveasca din ce in ce mai aprins si mai des caloriferul. cu furculitza. borcanul a fost asezat pe plafon (de pe scara metalica de la bricostore) si spaima celor doi a fost receptionata exact cum trebuia.
simfonia nr 5: fiul s-a intors la ora 6 a.m. de la inca un majorat cu bar deschis si club inchiriat. beat. foarte beat. pregatindu-se aproape sa lesine in somn. mijlocul a fost trezit. prea devreme. (de obicei ceasul suna la 8) si simfonia a avut structura unei invatzaturi soldate cu voma si dureri de cap.
simfonia nr 19: simfonia tentatiei. sotzul si tatal de sub mijloc fac impreuna dush. tatal il spala pe sotz ca atunci cand isi spala mai demult proprii copii. sotul il lasa pe tata sa-si faca treaba duios si se gandeste daca sa-si futa nevasta sau sa faca o laba chiar acum in prezenta tatalui. e sigur ca tatal o sa-l ajute sau cel putin o sa se dea de-o parte si-o sa-l lase in actiune doar pe el. dar cumva copiii sunt acasa, sotia si mama gateste si tatal nu poate sa dispara pur si simplu pentru ca peretii sunt subtiri. mijlocul stie. aude/simte tot. asa ca foloseste chiuveta de data asta si are beat-ul care ii se pare femeii de 45 de ani c-ar merge la o laba. numai ca fiica de la mijloc, cea de 45 de ani, e atat de absorbita in timpul percutiei, incat nu-si mai da seama de efectul provocat. cand se opreste, nu mai aude niciun strop si lumina de la baia de sub ea pare stinsa.
simfonia nr 20: simfonia solidara. mama intra la baie si o cauta pe sotie prin oglinda. dupa ce-o gaseste se aseza tacticos pe wc si lasa apa sa curga siroaie la robinet. asa face intotdeauna. pentru ca jet pe jet scoate. mijlocul e patruns. asteapta. asteapta sa identifice jetul sotiei ascuns cu grija de mama. fiica de 45 de ani cauta furculita prin buzunar. o gaseste. si se pregateste sa atinga din nou chiuveta, dar iata-l: jetul mult asteptat se aude spargand siroaiele robinetului de jos. cand isi revine din mutzenie, femeia de la mijloc aude un vartej care opreste toate sunetele, inchide lumina si usa baii in tocul de sub ea. furculitza ramane suspendata in aer, pana cand femeia de 45 de ani, de la mijloc sa hotareste sa loveasca chiuveta o singura data. punctand.
simfonia 32: fiica de dedesubt, cea de 20 de ani a facut o noua cucerire. Dorin. Dorin o suna mai mereu si ea il tine cam 20 de minute la telefon. timp in care se intinde pe patul ei studentesc si rade sau tzipa. depinde de zi. mijlocul e exasperat. asculta intregile conversatii. uneori le mai si noteaza. borcanele transpun perfect sunetele in urechea femeii de 45 de ani. la sfarsitul fiecarei conversatii, fiica de 20 de ani aude in calorifer un rezumat perfect al starii. asta e de fapt tot ce-asteapta. sa treaca cele 20 de minute si sa stea s-asculte. nemiscata. intinsa pe pat. e ca si atunci cand le povesteste prietenelor despre Dorin si acestea isi dau cu parerea despre cum se simte ea. cea de 20 de ani.
(unele dintre simfonii au fost din pacate omise de public. sunt considerate drept repetitii ale adevaratelor capodopere.)
usa de la lift se deschide. inauntru doamna cu bucle si canish de la etajul 6. in exterior asteptand sa urce sotia si mama de la 5 si sotia de la 7. se saluta pasnic, chiar se zambeste si se mangaie cainele. se schimba locurile. plimbarea canishului incepe. urcatul spre locuinte la fel.
sotia si mama de la 5: "Dumneavoastra nu credeti ca...?"
sotia de la 7: "Ca..?"
sotia si mama de la 5: "Ca dna de la 6..."
sotia de la 7: "Ce anume?"
sotia si mama de la 5: "...ne bate in tzevi?"
sotia de la 7: "Cum adica NE bate?"
sotia si mama de la 5: "Pai NOUA cred ca ne bate-n tzevi si nu stiu de ce...Adica nu dam televizoru la maxim si de-astea...da' ne bate!"
sotia de la 7: "Nu doamna, nu va mai ganditi atata. Se lucreaza la tzevi... Saptamana trecuta n-ati vazut ca n-a curs pic de apa calda intre 8 si 9?"
sotia si mama de la 5: "Ah, asta-o fi de fapt!"
sotia de la 7: "Asta e!"
femeile isi zambesc. una coboara.cealalta continua sa urce.
plimbatul canishului e si el o sursa de inspiratie. cel putin pentru compunerea partiturilor.

No comments:
Post a Comment